Concerte TRAIECT: Sorin Lerescu – “Proportions II” for flute and chamber ensemble

 

TRAIECT în Festivalul “George Enescu” 2013

Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti – Studioul de Operă şi Multimedia, 08.09.2013

Sorin Lerescu: “Proportions II” for flute and chamber ensemble

Geanina Săveanu-Meragiu, vioară
Georgeta Radu, percuţie
Viorica Nagy, violoncel
Alexandru Hanganu, flaut
Răzvan Gachi, clarinet
Andrei Podlacha, pian
Cătălin Bucerzan, trombon

Dirijor: Sorin Lerescu
Solist: Pierre-Yves Artaud (Franţa)

International Society for Contemporary Music, Catalogue – Manzat, Laura: New Memory

download

International Society for Contemporary Music, Catalogue

Manzat, Laura: New Memory

Notes
Program notes:
“New Memory” is a work composed during the spring of 2012, scored for 5 instruments (fl, cl, violin, cello, piano) dedicated to Sorin Lerescu and “Traiect” Ensemble. First performed : by “Traiect” at 5.12.2012 in the Meridian SNR-SIMC Festival, Bucharest, duration: 8,09. A short time ago I replaced the piano with a bassoon and I operated some little changes in the score. The title “New Memory” reflects the process of searching new meanings through the rich area of musical fragments preserved in a composer subconscious. These little musical “beings” existing there can influence our current imagination. I tried to revive some ancient motifs from my past works and approach them from a new point of view.

See More: http://www.iscm.org/catalogue/works/manzat-laura-new-memory

TRAIECT în Festivalul Internaţional “MERIDIAN, Zilele SNR-SIMC”, Ediţia a 11-a

Concert TRAIECT la SIMN 2015 (site)-page-001

Programul complet al festivalului: http://www.cimec.ro/Muzica/SNR/Z-Meridian11-program-2015.pdf

Grupul de Muzică Nouă TRAIECT a luat fiinţă în decembrie 1982, la iniţiativa compozitorului Sorin Lerescu, în scopul promovării valorilor muzicii contemporane, cu precădere româneşti. Formaţia a devenit în anii ce au urmat o adevărată rampă de lansare a interpreţilor de muzică nouă şi, totodată, un creuzet al experienţelor componistice de ultimă oră. Ansamblul, format din Geanina Săveanu-Meragiu (vioară), Viorica Nagy (violoncel), Georgeta Radu (percuţie), Andrei Podlacha (pian), Alexandru Hanganu (flaut), Răzvan Gachi (clarinet, saxofon), Cătălin Bucerzan (trombon) şi Sorin Lerescu (conducerea muzicală), a prezentat publicului din ţară şi din străinătate un mare număr de opus-uri contemporane, acoperind un spectru larg de stiluri şi tendinţe estetice. TRAIECT a lansat, în cei peste 30 de ani de prezenţe pe podiumurile de concert, un adevărat program de stimulare a creaţiei autohtone. Prima audiţie a devenit o constantă a concertelor formaţiei, ca şi preocuparea de a atrage spre fenomenul muzical contemporan o parte tot mai însemnată a publicului. TRAIECT a iniţiat  şi realizat spectacole de expresie muzicală  contemporană, în care poezia, imaginea, gestul coregrafic şi culoarea s-au reunit în punerea în valoare a muzicii noi. În 1983 formaţia a fost distinsă de Colegiul Criticilor Muzicali cu Premiul A.T.M. pentru marele număr de prime audiţii prezentate în concertele sale.

“Societatea Muzicală” despre Ansamblul “Traiect”

Societatea Muzicală
Muzică clasică
Elita muzicală / Ansambluri

TRAIECT
Formaţie de muzică nouă din Bucureşti
traiect.wordpress.com
http://www.facebook.com/pages/Ansamblul-Traiect/309417262431566

Ansamblul “Traiect” a fost înfiinţat în anul 1982 la iniţiativa compozitorului Sorin Lerescu şi a debutat în cadrul Studioului de Muzică Contemporană din Bucureşti. Un motiv important pentru crearea ansamblului a fost dorinţa membrilor acestuia de a promova valorile muzicii contemporane româneşti şi internaţionale, idee insuficient explorată la momentul respectiv. Astfel, “Traiect” a abordat un repertoriu variat ce cuprinde aproape toate genurile şi tendinţele muzicii noi, devenind treptat un laborator al experimentelor componistice, dar şi o rampă de lansare a interpreţilor de muzică nouă.

Prezentând constant prime audiţii, ansamblul “Traiect” a colaborat în concertele sale cu nume importante ale vieţii muzicale ca Angelica Cathariou (Grecia), Pierre Yves-Artaud, Martha Kessler, Pompeiu Haraşteanu, Mihai Vârtosu, s.a., realizând  şi spectacole de tip multimedia în care i-a avut invitaţi pe membrii Companiei de dans “Contemp” condusă de Adina Cezar, coregrafa Liliana Iorgulescu sau acriţa Leopoldina Bălănuţă.

Ansamblul “Traiect” a participat la majoritatea festivalurilor de muzică nouă organizate în ţara noastră dar şi în străinătate şi a realizat numeroase inregistrări la radio, televiziune şi la case de discuri importante.

Sursa: http://www.societateamuzicala.ro/ansamblul-traiect

traiect-in-simn-2009

Concerte TRAIECT: Sorin Lerescu – “Phonologos V” pentru 7 instrumentişti

Sorin Lerescu – “Phonologos V” pentru 7 instrumentişti

Festivalul Internaţional „MERIDIAN, Zilele SNR-SIMC”, Ediţia a 10-a
MARŢI, 2.12.2014

Concert TRAIECT
Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti – Studioul de Operă
şi Multimedia
Conducerea muzicală: SORIN LERESCU

GEANINA SĂVEANU-MERAGIU – vioară
ALEXANDRU MATEI – percuţie
VIORICA NAGY – violoncel
ALEXANDRU HANGANU – flaut
RĂZVAN GACHI – clarinet, saxofon
ANDREI PODLACHA – pian
CĂTĂLIN BUCERZAN – trombon

Harry Crowl (Brazilia): In Exilium Maneo, lucrare dedicată Ansamblului TRAIECT

Harry Crowl (Brazilia): In Exilium Maneo (2012) (p.a.a)

MERIDIAN, Zilele SNR-SIMC, Ediţia a 8-a, miercuri, 5 decembrie 2012, Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, Studioul de Operă şi Multimedia, Concert aniversar TRAIECT: 30 de ani de la înfiinţare

Conducerea muzicală: Sorin Lerescu; Geanina Săveanu-Meragiu – vioară; Georgeta Radu – percuţie; Viorica Nagy – violoncel; Alexandru Hanganu – flaut; Răzvan Gachi – clarinet; Andrei Podlacha – pian; Cătălin Bucerzan – trombon

“Sunete contemporane” la Radio România Muzical – emisiunea din 24 aprilie 2015

show_simple-img1-95421-snr_simcSunete contemporane
Selecţiuni din Festivalul Internaţional “MERIDIAN, Zilele SNR-SIMC”, ediţia X, Bucureşti, 1-7 decembrie 2014
Vineri, 24 Aprilie 2015, ora 23.30

Concertul Ansamblului “Traiect” condus de Sorin Lerescu, la Sala “UNMB” (2 decembrie). Laura Ana Mânzat – “Graal” pentru ansamblu instrumental şi doi recitatori pe versuri de poeţi medievali francezi; Sorin Lerescu – “Phonologos V” pentru şapte instrumentişti

Emisiunea poate fi ascultată la adresa http://www.romania-muzical.ro/emisiune/sunete-contemporane/selectiuni-din-festivalul-international-meridian-zilele-snr-simc-editia-a-x-a-bucuresti-1-7-decembrie-2014/95421/4651

Despina Petecel Theodoru despre TRAIECT în revista “Actualitatea muzicală” Nr. 2, Februarie 2015

dscn1781

Despina PETECEL THEODORU, MERIDIAN 2014 – “Panta rhei”, Gânduri despre Festivalul Internaţional „Meridian” 2014, la un deceniu de existenţă, ACTUALITATEA MUZICALĂ, Nr. 2, Februarie 2015, pag. 4 – 17

(…) * Ansamblul „Traiect” (2 Decembrie, ora 19,00, Studioul de Operă şi Multimedia al UNMB). (pag. 5 – 7)

Dacă programul Cvartetului „Gaudeamus” a purtat pecetea transcendenţei, cel al ansamblului „Traiect” a stat sub semnul dramaturgiei, al contrastelor puternice între ordine şi haos, cantabilitate şi armonii dintre cele mai caustice, între duritate şi feerie. În Phonologos V pentru 7 instrumentişti, Sorin Lerescu experimentează, ca în multe alte partituri ale sale, în special în cele din ciclul Phonologos, efectele contrastelor dintre raporturi divergente, de tipul consonant-disonant, unu-multiplu, sunet determinat-sunet nedeterminat, continuitate-discontinuitate, sau ale coliziunii dintre zgomot şi sunet, dintre sunet şi limbaj. Din rumoarea timbrală iniţială, produsă de trombon, flaut, clarinet, vioară, violoncel, pian şi percuţie se nasc, periodic, secvenţe eterofonice intersectate de momente de lirism, de linişte sau de stridenţe, de linearitate sau conglomerate ritmico-armonice, până când, epuizate, tensiunile sfârşesc prin a deveni complementare. Vioara solistă este cea care instaurează primatul raţiunii, al logos-ului, transformând opacitatea demersului muzical într-un flux consonant, comprehensibil.

Prin piesa intitulată Gesturile unei ere defuncte (p.a.a.) pentru clarinet şi pian – interpreţi de o remarcabilă expresivitate şi creativitate, Răzvan Gachi şi Andrei Podlacha – compozitorul sloven Dušan Bavdek (n. 1971) îşi exprimă, într-un mod cu tentă ironică nostalgia pentru un trecut muzical în care amalgamează ritmuri repetitive percutante, extrovertite, cu ascuţişuri sticloase, poate de provenienţă primitivă; configuraţii contrapunctice ludice; armonii acordice cu reminiscenţe impresioniste; contraste ritmico-melodice care sfârşesc însă în consonanţa meditativă a ambelor instrumente.

Iulia Cibişescu-Duran şi-a conceput lucrarea în primă audiţie absolută, Conexiuni-H pentru ansamblu instrumental (vioară, violoncel, flaut, clarinet, trombon, pian şi percuţie), ca pe o suită de evenimente “înfăşurate”, aş spune, în jurul sunetului si (H) cu care începe şi se sfârşeşte partitura. Compoziţia are însă ca reper nu doar sunetul si, ci şi compartimentul percuţiei care determină, în egală măsură, amploarea simfonică a desfăşurărilor sonore, densitatea sau rarefierea structurilor ritmico-timbrale, modal-polifonice şi eterofonice, stabilind totodată echilibrul între stări afective divergente precum lirismul, dionisiacul, ludicul. Deşi foarte riguros construită, piesa nu e deloc lipsită de componenta umoristică, iar dexteritatea, dezinvoltura şi dedicaţia membrilor ansamblului “Traiect” faţă de muzica nouă, i-au pus în evidenţă polisemia cu precizie remarcabilă.

În Breakfast pentru violă solo, Adrian Enescu ne-a oferit un “mic dejun” frugal, început cu formule ritmice alerte, trecând printr-o secţiune cantabilă, ca să ajungă într-o zonă a narativităţii elegiace. Interpretarea elevată, bogat nuanţată a Corneliei Petroiu a conferit muzicii nobleţe, profunzime şi sens.

Spirit contemplativ, atras de tainele Universului şi ale naturii înconjurătoare – vezi titluri ca Sub soare şi stele (simfonie), Spatium sonans (Spaţiul răsună), Călătorie imaginară, Păsările şi apa etc. – Ghenadie Ciobanu (n. 1957, Republica Moldova) a fost prezent în ediţia a X-a a Festivalului “Meridian” cu o lucrare intitulată Semne reflectate pe cer pentru ansamblu instrumental (vioară, violă, violoncel, flaut, clarinet, trombon, pian şi percuţie) – în fapt, o “pădure” de sunete. La început cristaline, cu timbruri prelungi, misterioase, conturând o lume naturală fremătândă, multicoloră, aceste sunete se combină treptat în formule motivice concentrate, cu caracter minimalist, mozaicat.

În programul concertului la care mă refer a figurat şi o creaţie a compozitorului ungur Csanád Kedves, Cohésion déséquilibrée (Coeziune dezechilibrată) dedicată formaţiei “Traiect”. Antinomia sintagmei din titlu e rezolvată de către autor prin trasee intens fragmentate, dar menţinute într-o stare difuză, creată de flageolete şi percuţia cristalină, infuzată cu o serie de pigmenţi cromatici (coloranţi) prin intermediul unor instrumente ca piccola, vibrafonul, clarinetul, pianul. Amintind vag de maniera mahleriană de a sugera viaţa interioară a Naturii, muzica lui Csanád Kedves planează o vreme în spaţiul-timp, într-o curgere lentă, impasibilă, pentru ca apoi să-şi transforme sunetele şi timbrurile în adevărate efemeride pierdute/absorbite în Cosmos.

Promotoare a fenomenului componistic inter- şi transdisciplinar, Maia Ciobanu ne-a propus o piesă cu un titlu ce trimite la formulele rădăcinilor pătrate sau la valorile constantelor matematice de tipul lui π (pi) sau al numărului de aur: Nr. 273, 16 [grade Kelvin] – Intersecţii, în fapt, echivalentul numeric pentru 0 grade Celsius. Când se atinge acest prag numeric, „stările devin fluide, în permanentă reconfigurare de la solid la lichid şi (posibil) înapoi, iar drumul de la imprecizie la exactitate şi de la exactitate la imprecizie se poate parcurge în cele mai felurite moduri şi viteze”. Scrisă pentru saxofon, violă şi mediu electronic, muzica se încheagă pe fondul electronic asemenea unui zgomot de sorginte cosmică, ce se apropie şi se îndepărtează, în conformitate cu principiul matematic de la care a pornit, desenând linii ondulate, sinuoase, în concordanţă însă cu cele câteva dintre cugetările abstract-filosofice care-i aparţin lui Tudor Mihai Cazan, fiul compozitoarei. Ele sunt rostite de către violista Cornelia Petroiu şi de Răzvan Gachi în postura de saxofonist: “caut reguli într-o libertate fără reper…”; “mă apropii, te măreşti, te îndepărtezi, te micşoreşti, te măreşti, te apropii…”. Fondul-pedală şerpuit, derutant e intersectat şi de pasajele cu note duble ale violei care introduce astfel ordinea şi consonanţa în lipsa de repere a unei lumi aflată la limita absurdului. La fel ca lucrările precedente, şi aceasta se încheie prin absorbţia în genune, a oricărui sunet, a oricărei armonii, ca pentru a reface perfecţiunea muzicii sferelor.

Concertul ansamblului “Traiect” s-a încheiat cu un nou opus al Laurei Ana Mânzat: Graal pentru ansamblu instrumental şi recitator (p.a.a.). Născută din pasiunea tinerei compozitoare pentru arta trubadurilor francezi ai sec. al XII-lea şi al XIII-lea – printre ei, Charles d´Orléans, Peire Cardenal, Hugues III, Seigneur d’Oisy, ale căror versuri “sunt organizate într-un scenariu coerent şi atractiv” – piesa, construită din “20 de scene muzicale, fiecare cu tempo-ul şi desfăşurarea proprie”, înglobează “principalele elemente mitologice ale vremii: zâna lacului, calul fermecat Bayard, turnirul, iubirea cavalerească, nostalgia “Tărâmului de dincolo”. Ingenioasă, cu un simţ dramaturgic dezvoltat, Laura Mânzat “meştereşte” timbrul şi ritmul instrumentelor, respectând specificul medieval al sonorităţilor repetitive, preponderent metalice, ca cele din timpul turnirurilor cavalereşti medievale, sau inventează “linii melodice libere, uneori romantice, alteori teatrale, capricioase”, fastuoase ori de un lirism feeric, dar şi cu accente ironic-caustice. Compozitoarea a mai asociat fiecărui personaj principal câte un instrument şi „motive sonore descriptive: Cavalerul este reprezentat de violoncel, Rivalul său de flaut, Zâna lacului de vioară” etc. Toate sunt adecvate conţinutului poetic al versurilor recitate/povestite cu aplomb şi candoare de către actorul Dan Bordeianu. Indiferent de stridenţele unora dintre sonorităţi, muzica îşi urmează cu fermitate drumul către atingerea pragului de sus al frumuseţii şi purităţii absolute (Graalul) care-i permite celui „rătăcit” să-şi „aleagă drumul”, să „nu urască”, să aibă “puterea de a uita”, pentru a „iubi pe cine-l iubeşte” şi extaziindu-se în faţa iubitei ideale exclamând: „O, Doamne, cât e de frumoasă!”. (…)

Despina Petecel Theodoru

Sursa: http://www.ucmr.org.ro/Texte/AM-2015-02.pdf